• ceafa de vitel
  • legume
  • sare, piper
  • Garam Masala

Oricat de ciudat ar parea, oricine poate face acasa o friptura excelenta fara sa intoarca bucataria cu susu-n jos, fara o tona de ustensile ciudate si ingrediente de negasit. Iti trebuie doar un cuptor, o bucata buna de carne si putina rabdare. Rabdarea intervine aici pentru ca cele mai bune rezultate le ai gatind incent, la temperatura joasa si timp indelungat. V-am mai batut eu la cap cu gatitul incet (slow cooking) si alte dati. Va dadeam exemple de carnuri in vin sau de un desert fabulos.

Astazi va povestesc despre o friptura banala in aparenta, dar extraordinar de frageda si gustoasa, pe care o puteti realiza cu putin efort.

Totul incepe de la o bucata de carne. In cazul meu o ceafa de vitel cu os (vanduta ca fiind de vitel dar de fapt batea bine spre manzat trecut de prima tinerete). Oricum, o luasem pentru ciorba dar m-am decis sa o folosesc altfel. Am tinut-o asadar intr-o saramura condimentata peste noapte, dupa care am lasat-o la scurs si la uscat pe un gratar.

Am incins apoi un grill pe aragaz si am prajit carnea pe ambele parti la temperatura cat mai ridicata. Nu mult, cat sa se arda un pic la exterior.

Cat timp carnea se prajea, am curatat si taiat in bucati mari cateva radacinoase (morcov, telina, pastarnac, radacina de patrunjel) si le-am asezat intr-o cratita rezistenta la cuptor.

Peste legume am adaugat carnea, cateva condimente (in cazul meu Garam Masala, in cazul vostru ce va place) si o cana de apa. Puteti folosi si vin indoit cu cu apa sau doar vin daca sunteti generosi.

Cu capacul pus, oala a intrat la cuptorul incins la temperatura mica (140 – 150 de grade in cazul meu) iar eu m-am dus sa imi vad de alte treburi pentru vreo 3 ore.

Dupa vreo 2 ore, in oala lucrurile aratau asa:

Inca o ora si am scos carnea pe o farfurie, am stropit-o cu sucurile ramase in oala si am lasat-o la odihnit sub un capac (a se citi folie de aluminiu). Carnea are nevoie de odihna pentru a se relaxa fibra si a deveni frageda si moale.

In timpul de odihna al carnii, am scos legumele si le-am facut piure, adaugand o lingura de smantana dulce (pentru frisca sau orice smantana dulce si grasa) care a conferit o textura delicata piureului.

Apoi m-am apucat metodic sa feliez carnea si sa o asez pe farfurie alaturi de piureul de legume.

O salata langa nu strica, dar obligatoriu va trebuie un vin corpolent, gros, serios, care nu glumeste. Recomandarea de mai jos este o alaturare fericita cu orice fel de preparatie in care aveti carne de vita. Poate si cu o lasagna imbalsamata in sos.

Cam asta-i preparatia: 20 de minute de munca si 3 ore de relaxare in asteptarea unei mese de zile mari.

Sa fie bine!