• Tweet
• Email

• Tweet
• Email

Nu-i mancare din Delta si nici la artelurile pescaresti de pe Dunare nu se gaseste. E lucratura de targ valahicesc, de cucoana cu musafiri joia si ifose in fiecare zi. Dar de buna e buna, caci nici rea n-ar avea de ce sa fie. (Radu-Anton Roman – Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti).

V-am povestit ca mi-am ales cateva produse de la o pescarie acum cateva zile. Pe langa tonul rosu, o mancare exotica si destul de rar intalnita pe la noi, am zis sa nu plec acasa fara un peste de-al nostru, gras, frumos si gustos. Asa ca am ales un crap de toata frumusetea, pe care l-am pregatit dupa o reteta clasica, romaneasca, simpla si delicioasa.

Inainte de toate va spun cum aleg eu pestele, dupa invataturi din diverse surse. In primul rand ma uit in ochii pestelui. Daca ochii sunt limpezi atunci e un semn bun. Daca ochii sunt incetosati, au o pacla alba peste ei, atunci asta e primul semn ca pestele nu a fost pescuit prea de curand. Unii mai spun ca pestele proaspat are gura deschisa, dar asta e cu dus si intors asa ca nu ma bazez foarte tare pe semnul asta. Oricum, al meu avea ochi frumosi si gura deschisa.

Urmeaza inca doua examene pana cand pestele meu trece pe cantar. O data apas cu degetul pe burta si pe spinare. Daca este proaspat, carnea este ferma si revine la forma initiala. Daca este mai vechi, carnea e flasca.

Nu in ultimul rand (cel mai important examen zic unii) este verificarea branhiilor. Ridic usor urechea pestelui iar daca branhiile sunt rosii, au o culoare aprinsa, atunci sunt multumit.

Crapul meu le-a avut pe toate asa ca l-am cantarit (avea cam 2 kilograme) si l-am luat acasa sa il transform in ceva gustos.

Mancarea asta este de o simplitate debordanta: ceapa, peste, cateva rosii. Cum mie imi place sa ma complic cateodata, chiar si cand nu este cazul, am considerat ca ar fi bine sa filetez pestele inainte. Odata pentru portionare, cat si si pentru a se face mai repede.

Asta o fost o greseala deoarece in cuptor pestele s-a facut prea repede iar ceapa simt eu ca ar mai fi avut de stat o perioada acolo. Dar din greseli invatam asa ca nu va luati dupa mine. Curatati pestele de solzi si intestine (nu aruncatii laptii sau icrele, Doamne fereste) si frecati-l bine cu sare.

Urmeaza ceapa. Din asta va trebuie cam un kilogram, taiata solzisori, nici mare nici mica. O puneti intr-o cratita, adaugati o lingura de sare inpreuna cu 5 – 6 linguri de ulei si jumatate de pahar de vin alb sec sau demisec. Puneti apoi la foc mare doua minute, apoi la foc domol.

Sunt nevoit sa fac o paranteza pentru a ma explica: acesta nu este modul clasic de a pregati ceapa pentru plachie. In modul clasic ceapa se caleste in ulei incins. Ei bine, prajeala asta nu e prea agreeata de stomac. O lingura, doua de ceapa calita merge la o fasole frecata. Dar un kilogram si mai bine ar putea da peste cap sistemele noastre digestive si asa greu incercate in epoca plasticelor comestibile. Varianta expusa de mine este mai prietenoasa pentru stomac si deopotriva de gustoasa ca ruda ei hulita – ceapa calita in ulei incins.

Dupa vreo 20 – 30 de minute, ceapa s-a inmuiat suficient pentru a putea fi transferata intr-o tava. Puneti peste ea cateva boabe de piper si vreo doua, trei foi de dafin. Pregatiti si 6 rosii mari pe care le taiati in rondele mai groase.

Peste ceapa asezati pestele (intreg sau bucati, asta voi decideti) si acoperiti totul cu felii de rosii. Daca puneti pestele feliat, ar fi bine sa stea cu pielea in sus.

Presarati patrunjel proaspat, adaugati inca un strop de ulei si un gat de vin si tava merge la cuptorul incins, la foc mediu (sa zicem in jurul la 18o de grade pentru cuptoarele moderne).

Dupa vreo 30 – 40 de minute, minunea ar trebui sa fie gata. Daca aveti un peste mai mare, ar putea dura si mai mult dar mai verficati din cand in cand. Aveti timp sa faceti o mamaliga sanatoasa in vremea asta.

Asezarea pe farfurie nu poate fi prea „fancy”. La aceasta preparatie important e gustul si sa aveti de toate pe farfurie: peste, ceapa, rosii si mamaliga. Merge si un ardei iute. Prezentarea, dupa inspiratia de moment dar in orice prezentare ar veni o farfurie de plachie, va fi savurata (mai degraba infulecata) aproape instantaneu cu ochii dupa inca o portie.

Cam asta am avut de zis astazi. Aveti grija ca in week-end-uri e dezlegare la peste. Asa ca dati fuga la pescarii.

Voie buna.