Porcul este considerat in vechi culturi animal sacru, animal emblematic pentru zei ai vegetatiei –Osiris (la egipteni, care il identifica uneori chiar cu Zeul), Demeter si Persefone (zeite agrare la greci), sau Ceres (zeita romana a graului). Crestinismul a acceptat practica sacrificarii porcului ca secventa a suitei de obiceiuri pregatitoare a marii sarbatori a Craciunului. Exista un timp ritual al sacrificiului porcului – ziua de Ignat (20 decembrie) sau dupa Sfantul Vasile (aproximatiu aceeasi zi pe stil vechi), dimineata in zori – moment al zilei propice multor practici rituale. Spatiul trebuie curatat bine si este demarcat, „insemnam locul printr-o linie“, practica ce aminteste ritualul de pregatire a actelor sacrificiale la romani prin trasarea unui cerc magic in jurul altarului. Totodata, sunt respectate gesturi si formule rituale pentru „consacrarea“ victimei: animalul este stropit cu apa sfintsta, este asezat cu capul spre rasarit, pe fruntea lui sau pe ceafa este trasata cu cutitul o cruce pe care se presara sare (, capul de porc este „tras cu ratul inapoi“, in casa sunt rostite formule rituale („Doamne ajuta!“, „Sa-l mancam cu sanatate!“).

Sarea, simbol de puritate si curatenie, este utilizata in ritualul sacrificial inca de la romani, care o presarau pe capul victimei (impreuna cu boabe de orz) sau o ardeau pe altar pentru imblanzirea zeilor Penati, zei ocrotitori ai caminului familial.

Ansamblul ritual al „taierii“porcului este incheiat prin masa comuna, numita in genere „pomana porcului“, pe alocuri „praznicul porcului“ (Prahova). Ca forma de comuniune alimentara ce constituie faza finala a oricarui act sacrificial, pomana porcului“ depaseste prin semnificatiile ei conotatiile alimentare. In vechi tipare de viata traditionala, ea se desfasoara intr-o atmosfera solemna, in liniste, realizandu-se, in primul rand, comuniunea spirituala a participantilor la actul sacrificial infaptuit.

Ofelia Vaduva – Pasi spre sacru

Week-end-ul ce tocmai s-a terminat, am fost partas la ritualul taierii porcului, in satul Mlajet, de pe langa Nehoiu. Tin minte ca atunci cand eram copil, acest eveniment era un motiv de bucurie pentru toti membrii familiei, dar pentru mine in mod special pentru ca in ziua respectiva nu ma duceam la scoala.

Anul acesta ne-am trezit devreme, am mancat ceva in fuga si am purces la treaba. Nu va povestesc detalii despre cum au decurs evenimentele, vreau doar sa va povestesc despre cea mai buna masa care poate fi mancata din porc. Nicaieri si niciodata nu veti gasi in restaurante sau localuri, fie ele traditionale sau nu, o Pomana Porcului asa cum se face intr-o casa taraneasca, in tuciul sau tigaia de fonta veche, innegrite de fum,  pe soba veche in care ard lemne.

Sunt cateva secrete care fac ca acest fel de mancare sa nu existe in forma lui cea mai desavarsita decat in locul si in momentul in care a fost sacrificat un porc. In primul rand, carnea trebuie sa fie foarte proaspata. Si prin foarte proaspata ma refer la faptul ca bucatile folosite nu au mai mult de o ora “vechime” si nu au stat in pungi sau in frigider. Apoi, foarte important, la pomana porcului se folosesc momitele, organ de cele mai multe ori ignorat si aruncat de catre abatoare. Nu confundati momitele cu fuduliile – momitele sunt ganglionii, glandele de la gatului si pieptul porcului. Fuduliile  sunt altceva.

Conditiile fiind indeplinite, bunica, cel mai in varsta membru al familiei, taie cateva bucati mai grase din porc (muschi, pulpa, piept) si le pune intr-o tigaie deodata cu momitele, taiate si ele bucati. Arunca o lingura de sare mare peste ele si le pune pe soba in care a bagat din timp lemne de fag ca sa arda cu flacara puternica.

Razvan Anton - Pomana Porcului

Razvan Anton - Pomana Porcului

Razvan Anton - Pomana Porcului

Un tuci mare, plin cu apa este asezat pe aceiasi plita, direct pe flacara, pentru mamaliga. Cu mamaliga nu e lucru usor si simplu. Ea trebuie sa fiarba mult si incet, iar amestecatul cu facaletul este o demonstratie de arta, maiestrie si forta – odata cu miscarile circulare, trebuie ca facaletul sa fie rasucit in mana si in jurul axei sale, manevra deloc usoara si greu de deprins. Dar in cei 83 de ani, si dupa cateva sute de mamaligi facute pe soba asta, ‘maie stie exact cum se face.

Razvan Anton - Pomana Porcului mamaliga rasucita

Razvan Anton - Pomana Porcului - mamaliga

Dupa ce mamaliga a fost rasturnata pe un fund de lemn, cand carnea era aproape facuta si doar unduia sub capac pe plita, pe un gratar mic ‘maie a pus 2 bucati de ficat proaspat, pe care le-a asezat direct in soba, pe jarul format.

Razvan Anton - pomana porcului - mamaliga

Razvan Anton - Pomana Porcului - Ficat

Teo a scos dintr-o putina mare niste varza murata, peste care a pus piper si ulei, si din alta cateva muraturi puse cu grija din gradina.

Razvan Anton - Pomana Porcului varza murata

Razvan Anton - Pomana Porcului muraturi

Am mancat dupa obicei, in familie, aceasta masa rituala, nu inainte de a trece pe la butoaiele cu tuica batrana din beci.

Razvan Anton - Pomana Porcului

Razvan Anton - Pomana Porcului - ficat

Razvan Anton - Pomana Porcului - butoaie

Doamne ajuta si sa-l mancam sanatosi!