Coaste de porc

• Tweet
• Email

• Tweet
• Email

Tu mancatorule de ceafa de porc. Opreste-te putin langa raftul cu „porcarii” si reflecteaza asupra bucatii de carne pe care vrei sa o cumperi. Ce avem noi aici? Cotlet, ceafa, muschiulet. Le-ai vazut pe toate, le-ai gustat pe toate, prajite bine pe toate partile, uscate in cuptor sau prajite „traditional” in ulei. Nici macar in untura. Nu vrei sa mananci brocoli sau salata, ca poate ai de sapat santuri sau de urcat ceva greu la deal. Vrei ceva cu carne, care sa aiba si grasime, sa nu fie uscat, si sa nu iti bati capul prea mult. Daca e asa, arunca o privire in coltul frigiderului de carne de la supermarket, sau du-te in piata la Obor si targuieste o bucata de coasta de porc, cu soriciul si grasimea pe ea. Ia si un pet de bere de vreo 2,5 litri. Iti va trebui, iar ce ramane merge rece dupa festin.

Duci acasa bucata de carne si ii dai sare si condimente de care iti plac tie. Poti sa lasi bucata de carne asa pana sapi santul sau gradina. Sau poate ai treaba o zi si-o noapte, caz in care nu uita sa lasi coasta sarata/aromata la frigider.

Cand ti-a venit foamea, taie coasta bucati potrivite. Potrivite pentru o oala in care pui bere pana le astupa si pui la fiert. Nu-i rau daca mai pui acolo o foaie de dafin sau niste cuisoare.

Ai timp o ora sa faci ce vrei tu. Poti sa te ocupi de ce a ramas in pet-ul de bere sau poti sa te ocupi de ceva garnitura. Daca n-ai inspiratie, ia niste ceapa pe care musai o tai in doua daca e prea mare si o pui in cuptor la foc potrivit. Nu ai uitat sa o stropesti cu putin ulei si niste sare.

Cat stai, nu stai degeaba. Stai si pui de un sos pe care o sa il folosesti sa ungi carnea. In ordinea numerelor de pe tricou pui intr-un castron doua linguri de miere (asigura caramelizare, maillard, reactii bune), o lingura de sos de grenadine (acrisor, putin acid) si niste ardei iute pe care il scoti din dulceata de ardei iute (nu vrei iute cat sa te scoale din morti, doar cat sa simti ca esti barbat).

Daca vrei mai acid / acrisor, tine la indemana un sos Worchester si mai regleaza cu cateva picaturi.

Cum a trecut o ora de cand a inceput sa fiarba coasta-n bere, o scoti de acolo, o racoresti putin, o pui in tava langa ceapa cu soriciul in sus si torni cu incredere sos.

Acum dai cuptorul la maxim (daca ai cuptor destept si are foc „de sus” il folosesti doar pe ala). In vreo 15 minute soriciul s-a caramelizat frumos, sfaraie de mama focului si ai zice ca mai are putin si se arde. Stii acum ca e gata.

Pui in farfurie, faci o poza de facebook, si te frigi mancand minunea asta – carne, grasime, os de ros, sos bun si ceva legume arse frumos langa.

Viata e frumoasa cand ai o coasta aproape.