Week-end-ul acesta am fost din nou pe munte. Ne-am trezit dis de dimineata la Campina, in plina furtuna si fara curent. Cu tot vantul care sufla ingrijorator si ploaia care lovea in geamuri, nu ne-am gandit nici un moment sa renuntam la excursie. Si bine am facut caci in afara de un DN1 cu viscol si utilaje de dezapezire, excursia a fost super.
Ne-am imbarcat 10 oameni in duba lui Dragos si am pornit prin furtuna spre cabana Gura Raului din Zarnesti.
Cum am intrat pe traseu, toata natura s-a domolit, si ne-a urmarit din cand in cand doar o ninsoare blanda.
In poiana era ceata, si nu am putut admira privelistea crestelor muntilor, care se vede de obicei din acest loc.
Asadar, ne-am continuat drumul prin padure, printre brazi ninsi spre cabana.
Iata-ne dupa 2 ore jumatate de la pornirea in traseu in fata cabanei, unde ne asteptau cei doi paznici ai cabanei, mama si fiu, care ne-au intampinat cu o demonstratie de … joaca.
Am constatat ca s-a renovat cabana de la ultima noastra vizita acolo, camera cea mai mare arata super, e cald si o atmosfera placuta inauntru. Am mancat o ciorba de fasole cu afumatura si ne-am pus pe povesti si pe voie buna. La un moment dat am iesit pe afara sa ne jucam cu poi si cu cateii, foarte bucurosi de initiativa noastra.
Ne-am petrecut seara la alaturi de multiple cani de vin si tuica, langa semineul nou construit in care ardeau busteni.
La ora 12 s-a dat stingerea.
Toata noaptea a fost ceata, dar spre dimineata ne-am trezit cu un soare minunat, si cu o priveliste extraordinara asupra crestei.
Am mancat o omleta si ce mai aveam prin rucsaci, si ne-am pregatit de plecare, nu inainte de a mai face o sedinta foto cu vedetele cabanei.
Am pornit apoi spre masini, pe un traseu un pic mai dificil – pentru unii – decat cel pe care am urcat.
Aceasta a fost pe scurt povestea week-end-ului meu. Ne-am intors in Bucuresti cu gandul la urmatoarea plecare. Va voi povesti cand va fi aceasta.
O saptamana usoara si frumoasa va doresc tuturor.
2 răspunsuri la “La Curmatura”
Oau…ce dor mi-e de zapada! Super peisajele…faina excursie! M-ai bagat un pic in butoiul cu melancolie…
Da, a fost frumos. Astept cu nerabdare data viitoare!