• Tweet
• Email

• Tweet
• Email

De mult imi pusesem in cap sa fac o supa de ceapa. In primul rand pentru ca imi place foarte mult. In al doilea rand vroiam sa va arat ca este simplu sa faci o mancare apreciata in multe zone.

Supa de ceapa este prezenta in istorie inca de pe vremea romanilor. Aceste supe au fost vazute de-a lungul istoriei ca mancare pentru cei saraci, deoarece ceapa era usor de crescut si, in afara de ceapa, nu sunt foarte multe ingrediente. Versiunea „moderna” de supa a aparut in secolul 18 in Franta, facuta doar din ceapa caramelizata si supa concentrata de vita. In versiunea frantuzeasca era adesea finisata adaugand crutoane si branza gruyere deasupra, fiind apoi pusa sub un grill pentru ca branza sa se topeasca.

Trebuie sa recunosc ca eu nu prea am respectat reteta pentru supa facuta, deoarece am eliminat supa de carne. Din doua motive: in primul rand nu aveam timp sa fierb 2 -3 ore pentru a face un fond de vita (sau de pui), iar optiunea de a folosi un cub din acela galben, concentrat este exclusa la mine in bucatarie. Nu ma veti vedea niciodata folosind asa ceva si va recomand si voua sa imi urmati exemplul. In al doilea rand incerc sa elimin pentru o perioada carnea din alimentatie. Nu va ingrojorati – nu tin post si nici nu devin vegetarian. Este doar o metoda prin care incerc sa revin la greutatea normala (sau cel putin cea considerata de mine normala).

Asadar am pornit la treaba. Cum va spuneam, ingrediente simple.

Am tocat intai ceapa si apoi prazul. In mod normal in aceasta supa trebuie sa se regaseasca cat mai multe tipuri de ceapa. Sunt multe varietati, dar la noi in piete si supermarket-uri se gasesc doar cateva. Fiecare tip de ceapa are gust si arome proprii.

Am pus intr-o cratita mai mare putin ulei si 50 de grame de unt (puneti intotdeauna putin ulei cand topiti sau incingeti unt pentru ca acesta sa nu se arda si sa nu fumege). Dupa ce s-a incins untul si uleiul, am pus 2 crengute de salvie proaspata si le-am lasat putin sa isi lase aromele. Am turnat apoi ceapa, prazul si usturoiul, am pus o lingura de sare, am amestecat si am lasat ceapa sa se caleasca / caramelizeze.

La inceput am lasat focul mai tare, pentru a incepe procesul de calire si am amestecat de cateva ori pentru a omogeniza continutul. Dupa cateva minute, cand ceapa a inceput sa sfaraie, am dat focul mic si am acoperit cu un capac.

Cu focul la minim, in 30 – 40 de minute ar trebui sa obtineti ceva care sa arate ca in fotografia de mai jos. Volumul s-a redus mai mult de jumate iar ceapa a capatat o culoare maronie, s-a inmuiat si indulcit.

In acest moment, ceapa aceasta poate fi folosita alaturi de fripturi, chiftele, hamburgeri si diverse sandvisuri. Incercacati sa pastrati o lingura si veti vedea ca va transforma o banala firiptura intr-o opera de arta.

Sa revenim totusi la supa noastra. Acum este momentul in care turnati supa de carne. In afara de timp nu va trebuie mare lucru pentru o supa din asta – se pun la foc mic oase si bucati de carne (de vita sau de pui) si se lasa la fiert cam 3 ore. Cum va spuneam, eu n-am avut timpul necesar asa ca am folosit apa. Am pus cam pana la jumatatea cratitei (poate si mai bine) si am mai lasat sa fiarba inca 10 minute. Pentru a scurta timpul puteti sa fierbeti apa dinainte (supa de carne ar fi fost deja fierbinte).

Am turnat supa in boluri peste care am pus o bucata de paine un pic prajita (puteti folosi o paine mai veche, sau chiar crutoane imprastiate pe suprafata supei). Scopul acestei paini este de a ajuta la realilzarea capacului si de a absorbi o parte din lichid.

Peste paine am ras cascaval tare (cum spuneam la inceput, traditional se foloseste cascaval elvetian cunoscut sub numele de branza Gruyere, dar puteti folosi orice cascaval tare, sau chiar parmezan).

Am pus castroanele intr-o tava, pe care am bagat-o la cuptor. Am avut norocul sa am la dispozitie un cuptor care coace din doua parti (se aprinde un arzator in partea de sus). Astfel, a trebuit sa astept doar doua minute pentru ca branza (cascavalul) sa se topeasca.

Am decorat cu 2 frunze de salvie, am macinat putin chilli si am stropit cu foarte foarte putin sos Worcestershire (este optional sosul acesta, el avand rolul de a aduce o nota usor acrisoara supei).

Observati ca am realizat cu un efort minim o supa considerata de multi o delicatesa. Data viitoare am sa imi fac timp si pentru supa concentrata (fondul) de carne. Si tot data viitoare ma gandesc sa pun si un pahar de vin alb aromat la calitul cepei.

Voie buna va doresc.