Ceva mai rar intalnita in zonele noastre, tocana de peste se gaseste prin lumea larga sub diverse forme, cu ingrediente variate si denumiri pe masura. Moqueca este in Brazilia, Psarosupa in Grecia, Cacciucco sau Buridda in Italia. Mai avem Bouillabaisse in Franta, Cioppino in San Francisco sau Caldo de siete mares, in Mexic.
Cu atatea denumiri vin si ingrediente si metode diferite de gatit, derivate din istoricul local, specificul zonei sau ce gasim in gradina sau in mare. Eu am gasit in Marea Neagra niste hering sarat. Nu era el sarat de-a gata, dar in cateva zile a devenit numai bun de afumat. Doar ca doua bucati au fost arestate pentru o tocana rapida, asa ca prezint si varianta mea de Moqueca. Sau Cacciucco. Sau cum vreti sa ii ziceti.
Am mai avut nevoie de ceva legume – in general se foloseste ceapa, morcov, ardei colorat, doi-trei catei de usturoi si ce verdeata gasesti pe la coltul casei (patrunjel, oregano, menta). Unii folosesc rosii de la conserva, altii rosii proaspete, unii nu pun rosii deloc. Eu am pus bulion pastrat din toamna in sticla. 
Legumele taiate le-am calit in ulei de masiline pana cand s-au inmuiat putin. Sare si piper proaspat macinat au intrat in tigaie odata cu niste catei de usturoi. 
Am taiat pestele in bucati potrivite. Al meu a fost deja sarat, desi reteta recomanda peste proaspat condimentat cu cateva minute inainte de a incepe sa il gatim. 
Cand legumele s-au inmuiat / calit, am adaugat sosul de rosii, jumatate de conserva de lapte de cocos si bucatile de peste. 
La foc mediu pestele meu s-a facut in cam 7 -8 minute. Dupa caz (si dupa grosimea pestelui) timpul asta poate varia.
Am adaugat niste sos iute ramas prin frigider din recoltele de anii trecuti, doi stropi de lamaie si am mancat cu lingura cea mare pentru ca nu poti sa lasi nici o lacrima de sos in farfurie. 
Voie buna! Pofta buna!